Deși Carta Olimpică declară separarea luptei de politică, în practică acest principiu nu funcționează bine. Un eveniment public de această amploare nu poate fi folosit decât în jocul politic global. În 1984, singura dată în istoria URSS, motivele politice i-au determinat pe sportivi să nu participe la Jocurile Olimpice.
În 1980, pentru prima dată și, în consecință, s-a dovedit, singura dată, Jocurile Olimpice de vară au avut loc în Uniunea Sovietică. A fost o perioadă în care Războiul Rece dintre țările lagărelor socialiste și capitaliste a atins intensitatea maximă, ceea ce nu a putut decât să afecteze Olimpiada. Prima organizare a unui eveniment sportiv de această amploare în URSS ar putea deveni un puternic salvo propagandistic în acest război, astfel că adversarii au luat măsuri preventive prin organizarea unui boicot al Olimpiadei de la Moscova. La nivel oficial, această idee a început să fie discutată mai întâi în Parlamentul britanic, iar introducerea ulterioară a trupelor sovietice în Afganistan a fost numită motivul principal. Oficial, 64 de state au luat parte la boicotul celor XXII Jocuri Olimpice de vară, deși sportivii majorității au participat la start la Moscova. Toate acestea au devenit o ocazie, care patru ani mai târziu a dus la neparticiparea echipei URSS la următoarea Olimpiadă de vară organizată la Los Angeles, SUA.
Faptul că sportivii Uniunii Sovietice nu vor participa la jocurile Olimpiadei de Vară XXIII a fost anunțat oficial cu trei luni înainte de începerea sa. Motivele imediate au fost refuzul guvernului american de a oferi garanții de securitate în scris sportivilor din țările socialiste. În plus, americanii nu au lăsat nava „Georgia” în țară, care urma să devină baza plutitoare a delegației sovietice. Apoi, Statele Unite au cerut ca lista tuturor sportivilor să fie furnizată ambasadei, deși, în conformitate cu regulile olimpice, nu au fost acordate vize, iar Aeroflot a fost refuzat zborurile charter pentru transportul olimpicilor.
Țările socialiste s-au alăturat boicotului, excluzând RPC și Iugoslavia. Pe lângă ei, din proprie inițiativă, Olimpiada de la Los Angeles a fost boicotată de Iran și Libia. Ca alternativă la jocurile de vară din 1984 în șase țări socialiste, competițiile au avut loc sub denumirea generală „Prietenie-84”, la care au participat sportivi din 50 de țări.
