În 1968, Jocurile Olimpice de vară au avut loc pentru prima dată în istoria lor în Mexic, mai precis, în capitala statului - Mexico City. Înainte de aceasta, numai SUA au acceptat Jocurile Olimpice de pe continentul american. Aceste competiții au intrat în istorie nu numai din cauza sportului, dar și din cauza evenimentelor socio-politice din jurul jocurilor.
Sportivi din 112 țări au luat parte la Jocurile Olimpice din Mexico City. Numărul participanților a crescut semnificativ datorită declarației de independență a multor state africane.
Statele Unite au ocupat primul loc în clasamentul neoficial. În mod tradițional, echipa de sportivi americani a fost puternică. Atât femeile cât și bărbații au câștigat mai multe medalii la alergare și sărituri pentru echipa lor. De asemenea, înotătorii din această țară au avut performanțe importante.
Uniunea Sovietică a devenit a doua, în spatele a doar câteva medalii. Sportivii sovietici au fost lideri în gimnastică, box și haltere. De asemenea, echipele de volei sovietice masculine și feminine au primit aur.
Locul al treilea, spre surprinderea experților în sport, a fost luat de Japonia. Dezvoltarea economică a acestui stat după cel de-al doilea război mondial a avut un efect pozitiv asupra popularizării sportului. Japonezii și-au arătat succesul în maraton, precum și în volei - atât echipele feminine, cât și cele masculine au devenit medalii de argint.
Jocurile Olimpice din Mexico City au devenit cunoscute pentru numeroasele lor proteste. Mișcările de tineret din Mexic au început manifestații de stradă care cer răsturnarea guvernului. Au ales perioada Olimpiadei pentru aceasta, pentru a atrage atenția maximă a comunității internaționale asupra politicii autorităților mexicane.
Unii sportivi au participat la evenimente politice individuale. De exemplu, doi sportivi negri americani direct la premii au organizat un protest împotriva discriminării împotriva populației negre din Statele Unite. Aceasta a devenit o încălcare a ordinii jocurilor, care s-a încheiat cu descalificarea pentru ei deja acasă.
În același timp, gimnasta cehoslovacă Vera Chaslavska a vorbit și împotriva Uniunii Sovietice, în special, a invaziei sale din Cehoslovacia. Aceasta s-a dovedit a fi sfârșitul carierei sale sportive.
